Trece timpul. Poate prea repede. Trece repede o viata si ti-ai dori sa ai una, doua trei…ti-ai dori mai multe. Ai impresia ca nu-ti ajunge una ca sa faci tot ce-ti doresti. Ai vrea ca anul sa aiba mai mult de 365 de zile iar ziua mai mult de 24 de ore. Ai vrea sa nu ai regrete. Ai vrea sa incetinesti. Poate sa derulezi inapoi. Din pacate nu suntem pe o caseta video. Realitatea ruleaza doar inainte. Dar daca maine a fost ieri? Daca poimaine vei trai aceleasi emotii de ieri? Ai deja-vu-uri. Ai mai fost o data pe aici, ai mai stat pe banca aia. Vantul a mai batut prin parul tau si cu alte ocazii. Ai impresia ca o stii de undeva. Poate ca da, poate ca nu. Poate e aceeasi, poate nu. Nimic nu e sigur pe lumea asta. S-a schimbat ceva? Se schimba lumea sau te schimbi doar tu? Merg oamenii prea repede sau tu prea incet? Vrei sa-ti dai masca jos..nu poti..nu vrei sa fii demascat..esti multumit de viata ta in principiu..te complaci, dar stii ca poti mai mult..stii ca vrei altceva..sau poate ca nu stii ce vrei..esti indecis..esti la fel de confuz, esti tanar..ti-ai dori sa fugi..undeva departe..de tot ce inseamna societate si responsabilitati..de tot ce inseamna rautati..Da! Chiar ti-ar placea. Esti constrans de sistem..te sufoca..reguli..reguli..reguli..Te sufoca verbul “trebuie”..de ce “trebuie”?…cine spune ca “trebuie”? cine te-a inventat pe tine, cuvantule? De ce nu poti fi distrus, eliminat? Si de ce atarni atat de mult in viata unui om amarat? De ce sunt atatea intrebari retorice printre randuri? De unde atatea indoieli?..Are cineva vreun raspuns de dat? Ca datorii la stat are toata lumea..cine da raspunsurile pe lumea asta?
“Viata este viteza”. Tii pasul cu ceilalti? La un moment dat obosesti, nu? Ai nevoie de o pauza. Se intampla prea multe in jurul tau, prea repede. Vrei sa spui “stati putin, doar putin” dar stii ca nu te va baga nimeni in seama. Esti prea mic ca sa se opreasa cineva din programul sau prestabilit si foarte aglomerat pentru a sta de vorba cinci minute cu tine, pentru a bea o cafea. Ai vrea sa spui mai multe. Ceva te opreste.N-ai cui. Oamenii sunt stresati. Prea stresati sa se mai bucure de soare, de zambetul unui copil sau de o ploaie fara a spune “vai mi se strica cofura”[ mai nou baietii sufera din aceasta cauza! ] .
Vrei sa ajungi undeva sus. Undeva departe – asta e sigur. Fiecare are ambitii, aspiratii. Unii mai mari, altii mai mici. Unii viseaza prea mult, se trezesc mai greu. De multe ori sunt obligati sa se trezeasca.
Detasare – cuvantu’ asta ce mai vrea de la tine? Suna intr-un fel. Suna a plutire, suna a nor..a zbor..suna a inaltime. Da. Aspiratiile tale prind contur. Incepi sa iesi din ceatza. Nu mai esti confuz deocamdata. Speri sa ramana la fel de senin in viata ta. Iti place sentimentul..cui nu-i place?
Perspectiva – asta suna a posibilitati..suna a sansa…hm..ba chiar a mai multe sanse – sopteste cineva…suna a alegere..suna a puterea deciziei…nu chiar “ ini mini maini mo”..dar ceva de genul…oricum de cele mai multe ori cand te implicit in ceva, realizezi la un moment dat ca habar nu ai in ce te-ai bagat..si ti-ai dori sa anulezi, sa amani..dar nu intodeauna poti. Asa ca..gandeste-te de mai multe ori din ce perspective alegi sa privesti lucrurile.
Pretentii – eh aici e mai complicate situatia..asta e o chestie generala..toata lumea le are. Uneori exageram. Cateodata nu le avem deloc. De cele mai multe ori nu ne ridicam la pretentiile celor din jur. Cine stabileste cat de buni suntem, insa? In functie de ce criterii? Noi? Nu. Nu putem fi niste observatori obiectivi cand vine vorba de noi insine. Debordam de emotivitate. Oricat ai nega, iti pasa de ce spune lumea despre tine. Nu e bine. Comunitatea in care traiesti e absurda, e ingusta inca. Ne pacalim crezand ca am dat de gustul “democratiei”, insa conceptiile raman proaste.Totusi, cine are dreptul sa aiba pretentii de la tine? Ce este dreptul? Stangul? Vrei sa mai faci un pas. Faci si doi, dar cateodata inapoi, din pacate.
Imaginatie? O notiune care coloreaza universul. Ce ar fi lumea fara culori? Cum ar arata curcubeul? Dar florile? Cum ar mai exista desenele animate? Creativitatea este cheia oamenilor frumosi si simpli. Expresivitate in simplitate. Un intreg camp lexical se iveste. Pasiunea de a crea un loc mai bun, de a colora viata. Da-i vietii viata. Da nastere unor nuante originale. Altele de fiecare data. Crede in culori. Tu ce culoare esti?
Aparente…cu totii judecati dupa ele. Judecati mai bine. Incercati sa cunoasteti intai. Incercati sa credeti in oameni din cand in cand.
Maturizare? De ce? Cine hotaraste cand trebuie sa ne maturizam? Ce e rau in a fi copil? Exact. Nimic.
Da, o visatoare..intotdeauna…care crede intr-o lume mai buna…sau nu.
Nu stiu de ce scriu, nu stiu ce vreau, poate stiu ce nu vreau, dar nici de asta nu sunt sigura. Stiu cine sunt. Cred. Oare? Probabil.
Controverse…cuvinte…
CARPE DIEM
Lucruri Simple 