Despre aspiraţii şi poveşti

Jacqui Banaszynski şi jurnalismul narativ

Nu a devenit sportivă, nici pilot de avion sau architect, cum şi-ar fi dorit în adolescenţă, pentru că sistemul nu-i permitea. Jacqui Banaszynski, jurnalistă cu peste 30 de ani experienţă în domeniu, a început să scrie la ziarul liceului, deşi nu asta se vedea făcând şi în viitor. M-a făcut  să înţeleg că obstacolele care-ţi stau în calea viselor, nu trebuie să te doboare. Întotdeauna te poti reorienta, îţi poţi da seama că nu-ţi cunoşti dorinţele cu adevărat. Poţi deveni foarte bun, chiar cel care face  o diferenţă în domeniul spre care te-ai îndreptat. Până la urmă, asta ne dorim cu toţii, sau cel puţin, o mare parte dintre noi. Să ne separăm de masă prin ceva. Să influenţăm cumva ceva, pe cineva, cândva, undeva. Cine ştie ce o să realizez la anu’, când termin FJSC-ul. O să vreau să devin un pirat periculos 🙂

“I started looking for those stories without knowing it”, ne-a mărturisit Jacqui.

Am băgat la cutiuţă multe chestii mişto după conferinţa de miercuri, dar vă fac un sumar:

Prima condiţie pentru a scrie o poveste buna este să fii acolo, în mijlocul acţiunii, şi cum bine a mai spus ea, “whoever owns the story, owns the truth”. Întotdeauna trebuie sa spui adevărul. Să spunem că e prima poruncă şi cea mai importanta a “jurnologului” (decalogul jurnalistilor..nu mă întrebaţi de celelalte nouă, că n-am făcut un top încă, deşi ar mai fi câteva care l-ar putea completa).

De fiecare dată când scrii despre ceva sau cineva, trebuie să te intrebi dacă articolul tău va ajuta pe cineva. Va avea vreo relevanţă? Poate jurnalismul narativ nu va revoluţiona o lume întreagă, dar dacă povestea pe care tu o transmiţi a spus ceva cuiva, dacă cineva s-a identificat cu acele paragrafe sau dacă o persoană a decis să schimbe ceva după ce a citit ce ai scris tu, atunci ai schimbat şi tu ceva, implicit. Iar pe lângă satisfacţiile morale, mai pot veni şi cele materiale, cum ar fi câştigarea unu premiu Pulitzer, cum a luat Jacqui pentru articolul “AIDS in the Heartland”(http://rpp.missouri.edu/pdf/Banaszynski.pdf ). Hei, asta nu înseamnă ca o să producem premii Pulitzer pe bandă rulantă, dar putem să fim perfecţionişti. Să încercăm să facem treabă din ce în ce mai bună.

Am înţeles că pentru a scrie o poveste bună e nevoie de multă răbdare, trebuie să investeşti mult timp pentriu ca rezultatul să fie calitativ. Persoanele despre care scrii trebuie să ajungă sa te cunoască, să capete încredere în tine. De aceea putem vorbi de luni, sau chiar ani de zile, depinzând de circumstanţe şi de cât de mult îţi doreşti să scrii despre acel “ceva”. Priorităţile ţi se schimbă o bună perioadă. Cum îi convingi să te lase să te strecori în vieţile lor, cum le explici ce vrei de la ei? Din păcate n-o să se inventeze niciodată un manual pentru aşa ceva..cred, pentru că totul diferă de la om la om, diferă în funcţie de argumentele pe care i le aduci omului, de diplomaţie, depinde dacă ai nimerit în momentul potrivit sau l-ai prins nervos şi pus pe ceartă, depinde de ideile preconcepute, dacă există.

Oamenii tind să-şi mărturisească lucruri pe care nici apropiaţii lor nu le cunosc. Petrecând timp împreună şi totuşi ştiind că există bariera aceea a profesiei care te-a adus acolo iniţial, vei observa ca oamenii vor vorbi mai uşor. Nu trebuie să pierzi din vedere însă, faptul că iţi faci doar meseria. Nu eşti prietenul cel mai bun al subiectului, chiar dacă ai petrecut câteva luni bune cu el.

Despre jurnalismul narativ, despre oameni şi poveştile din spatele lor sunt multe de spus şi de învăţat, însă am plecat de la conferinţă cu o bucăţică din experienţele lui Jacqui şi-mi pare atât de bine că am participat. Aş mai fi stat două ore, dar timpul este un duşman ce nu poate fi exterminat.

Jacqui Banaszynski:

“The best way of helping people understand data, is by putting data in context”.

“you tell a story and people start thinking about their stories.”

Mulţumim echipelor DoR şi CROS că ne-au adus-o pe Jacqui 🙂

Reclame

2 gânduri despre „Despre aspiraţii şi poveşti

  1. Pingback: The best stories give birth to other stories- Jacqui Banaszynski « Zapacita

  2. Pingback: Despre aspiraţii şi poveşti - Ziarul toateBlogurile.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s